Despre Experienta de Dezvoltare in Innbox cu Andreea Motoc (Minea)
Interviu realizat de Diana Ungureanu | Iunie 2018
Andreea este unul dintre fondatorii Innbox dar mai presus de toate, este omul care permanent ne-a tinut pe noi ca echipa focusati pe directia pe care am construit-o impreuna si antrenati in cadrul proiectelor organizatiei. Inca nu am aflat secretul energiei incredibile pe care o detine si o insufla, dar intr-o zi o sa reusesc sa aflu. :)
Ce mai pot spune este ca Andreea investeste cu mult drag in tot ce inseamna mentinerea relatilor cat si in construirea proiectelor Innbox.
Din cand in cand ne lasa sentimentul ca este de neobosit, ca poate sa le faca pe toate si ca nimic nu e prea greu pentru ea. In Innbox a adus in fiecare zi un incredibil echilibru, multa determinare, ghidare, grija (lista poate continua la nesfarsit) si asta cu siguranta ne-a ajutat sa depasim tot felul de situatii dificile.
Hai sa vedem unde a inceput povestea Innbox pentru Andreea si ce inseamna pentru ea aceasta experienta de dezvoltare in cadrul organizatiei!
Innbox are o insemnatate deosebita pentru tine, povestesti mereu cu drag de inceputurile organizatiei. E timpul sa tragem cortina si sa facem publica povestea. :) Vrem sa o auzim spusa si de tine.
Mi-e atat de draga povestea inceputurilor Innbox incat simt nevoia sa spun varianta mai pe lung.
Eram inca in facultate, anul 2, cand m-am inscris la un concurs de traineri, ToT Challenge, organizat de Asociatia Studentilor de la Psihologie. Pe vremea aceea, numai gandul ca as putea vreodata sa fac training imi dadea fiori, de incantare si de teama in acelasi timp. Dar dintr-un impuls de moment, am decis sa ma inscriu. Era un concurs in vreo 4 etape, fiecare etapa cu o parte de invatare si apoi cu o testare sau demo, in urma careia erau alesi cei care continuau traseul in urmatoarea faza. Prima etapa a fost de assessment, eram 100-120 de persoane. Imi aduc aminte si acum cateva dintre activitati, adrenalina si emotia, discursul Silviei Purel, alumni ASPSE si acum terapeut, care era atat de pasionata de ceea ce facea, incat iti insufla inevitabil admiratie si dorinta de a face si tu training. (nu stiu daca am apucat sa ii spun vreodata Silviei asta. O fac acum si ii si multumesc cu ocazia asta).
Am trecut prin toate etapele, ramanand tot mai putini. Prima mea prezentare a fost despre entuziasm si cum sa fii pasionat de ceea ce faci. Nu mai stiu nimic din ce am spus, stiu doar ca aveam un milion de emotii si ca am avut un vibe atat de bun dupa, incat am inceput sa imi doresc sa ajung printre finalisti. Si am ajuns. Ultimul demo a fost despre teamwork, unde am folosit in training povestea "Supei de piatra". Am si acum acasa piatra pe care am folosit-o atunci ca ancora vizuala. A fost cu succes, am impartit locul 1 cu Maria, care a avut si ea un demo pe aceeasi tema. Au mai fost inca 3 locuri pe podium, iar trainerul care ne-a evaluat in ultima etapa, Robert Blaga, un om pasionat de training si dezvoltare, a venit cu propunerea magica: Era o seara de vara, undeva la o terasa in Grozavesti, cand dupa ce Robert ne-a inmanat diplomele, ne-a spus despre dorinta lui de a ajuta studentii care nu isi permit oportunitati de dezvoltare si ne-a propus sa fondam impreuna un ONG. Am zis toti da!, si a urmat cel mai frumos parcurs de dezvoltare pentru mine. Robert ne-a mentorat si ne-a creat un super spatiu de testare.
Am dezvoltat impreuna, pas cu pas, identitatea Innbox, ne-am descoperit valorile comune, misiunea si viziunea organizatiei. A fost printre cele mai creative si faine procese prin care am trecut.
Esti unul dintre fondatori si practic unul dintre oamenii cu cel mai lung parcurs in Innbox, spune-ne mai multe despre cum a fost traseul tau.
Daca la prima intrebare am raspuns pe lung, aici va spun mai pe scurt.
Am fost de la trainee, invatacel care a absorbit de la mentor tot ce se putea, trainer, om de marketing, administrator de site mai putin abil, persoana care se ocupa cu logistica, pana la facilitator si leader de echipa. In acte scrie acum ca sunt presedinte Innbox, dar rolul care imi e cel mai drag in Innbox este acela de facilitator de experiente de dezvoltare.
Care este cea mai frumoasa amintire din Innbox?
Sunt multe amintiri frumoase, ca cele legate de brainstorming-urile initiale in urma carora ne-am ales valorile si numele de Innbox (Innovation Box). Dar cu sentimentele cele mai intense sunt amintirile legate de realizari majore pe care le-am trait in echipa, de la momentele de lucru in Strategy Building-uri in care am stat pana spre dimineata sa lucram la a transpune misiunea si viziunea in cuvinte clare sau la realizarile pe care le-am avut in proiecte, ca momentul in care Comunitatea de traineri Innbox CiTy a luat nastere. Ziua in care din 20 de oameni care au venit la evenimentul de lansare, 12 si-au dorit sa se inscrie voluntari, a fost unul dintre momentele in care am trait o implinire aparte.
Care a fost cel mai dificil lucru pe care l-ai trait in Innbox?
Innbox a avut de-a lungul timpului doua formate ale echipei de baza si cu fiecare am trait cate un moment pe care l-as incadra la cel mai dificil.
In formatul original, cu membri fondatori, cel mai dificil a fost cand Robert a anuntat ca se retrage, ca vine bebele. Asta cumulat si cu plecarea anterioara a membrilor fondatori. Am simtit atunci ca Innbox e pe cale sa dispara si ca nu voi putea vreodata sa preiau leadership-ul, pastrand vie pasiunea pe care Robert ne-o insuflase. A fost de atunci un traseu interesant, sinuos si frumos in acelasi timp, in care mi-am demonstrat ca se poate.
In formatul de echipa refacuta, alaturi de care Innbox a avut cele mai multe realizari in proiecte, cel mai dificil a fost anul in care am avut esecuri repetate si care ne-a adus in a pune stop la ce faceam, a ne lua noi o pauza si a regandi daca si cum vrem sa continuam.
A fost anul in care am esuat de trei ori in a construi o echipa de voluntari cu care sa formam comunitatea de Traineri Innbox City, plus un esec in a coordona un proiect pentru dezvoltarea studentilor, la care munceam deja de cateva luni. A fost greu. Ca sa se inteleaga amploarea, am plecat de la o echipa de voluntari cu 12 oameni din care am ramas cu 4 activi dupa 2-3 luni, iar mai tarziu, doar cu unul care urma sa devina coordonator. Am pornit din nou in recrutare, am organizat un Assessmet Center in stil Innbox si am recrutat alti 10 oameni. Doar ca, life happens si apar lucruri neprevazute, asa ca am ramas si fara coordonator. Ne-am redresat repede, ne-am impartit sarcinile si am continuat. Regula neprevazutului din voluntariat s-a aplicat iar, si din cei 10 membri recrutati am ramas curand doar cu 4 membri activi.
Am realizat lucruri frumoase dupa aceea cu cei patru, am avut un an intreg de evenimente Innbox CiTy, cate unul pe luna. Dar la final, cand totul urma sa se contureze frumos cu finantarea proiectului care ar fi facut posibila misiunea comunitatii de traineri - sa dezvoltam studenti - am pierdut si proiectul.
Au fost lucruri din care am invatat, dar care ne-au epuizat si ne-au diminuat din sentimentul de satisfactie al impactului pe care l-am avut.
Acum privind in urma, vad lucruri pe care ma bucur ca le-am trait asa si din care mi-am luat lectiile.
Care a fost cel mai valoros lucru pe care experienta Innbox ti l-a adus?
Sunt doua lucruri:
1. Prietenii dragi cu care m-am ales ("my beautiful bridesmaids" si nu numai).
2. Cariera mea in dezvoltare.
Datorita experientei pe care am acumulat-o in Innbox, am ajuns sa pot lucra in mediul corporate ca trainer intern, fara alta experienta de job ca trainer si fara diplome de formare. Acum coordonez departamentul de Learning&Development la nivel global pentru un BPO.
Daca ar fi sa descrii experienta Innbox intr-un cuvant, care ar fi acela?
PASIUNE!
Au fost multe intalniri de echipa pentru tine si in diverse formate.Cum erau , spune-ne si lucrurile picante din intalniri :))
Innbox este in primul si primul rand despre intalnirile de echipa! Poate suna ciudat dar asta e aha-ul pe care l-am avut recent si care ne-a determinat sa facem aceste interviuri cu oamenii Innbox. Desi ne-am dorit cu ardoare sa contribuim la dezvoltarea studentilor, sa avem un impact la dezvoltarea abilitatilor lor practice, de fapt, cea mai puternica si autentica dezvoltare a fost pentru toti cei care au facut parte din Innbox. Si mare parte din asta s-a datorat intalnirilor de echipa. De la intalnirile de strategie la cele de teambuilding, intalniri de brainstorming, de lucru si decision making, intalniri in care am plans, ne-am certat si ne-am frustrat, intalniri in care ne-am impartasit cele mai penibile lucruri pe care le-am facut, pana la intalniri care ar putea fi cu usurinta incadrate in categoria grupuri de suport in terapie - toate astea caracterizeaza intalnirile noastre.
As povesti cateva dintre cele care mi-au ramas puternic in minte.
Ce fain suna! Daca te detaseazi putin de rolul curent pe care il ai in Innbox, ce sfat i-ai da Innboxului de acum?
“Draga Innbox, bucura-te mai mult de realizarile din trecut ca iata cat de frumoase au fost! Marturie stau si raspunsurile oamenilor care au fost pe aici.”
Si i-as mai spune sa nu ii fie teama sa treaca la nivelul urmator.
Ce mai faci acum?
Innbox ramane un punct de interes pentru mine si lucram in a-l duce la nivelul urmator. In acelasi timp, lucrez intr-o multinationala ca Global Learning&Development Coordinator, unde, sper eu, contribui zi de zi la calitatea vietii oamenilor din organizatie.
E ceva ce nu te-am intrebat si vrei sa ne spui?
As vrea sa le spun tuturor celor care au fost in Innbox pana acum ca le multumesc, m-am bucurat nespus sa lucrez cu fiecare, iar calatoria asta de pana acum a fost asa faina datorita lor. Si ca raspunsurile lor din interviurile anterioare, ma determina sa imi doresc mai mult ca niciodata ca Innbox sa devina un loc de munca pentru pasionatii de dezvoltare, care sa isi pastreze vibe-ul si autenticitatea de pana acum. Abia astept sa mai citesc si experientele celor care nu si-au spus inca povestea.
Andreea, noi iti multumim pentru tot ce ai facut pentru noi ca echipa in trecut si pentru tot ceea ce faci in prezent. Innbox fara tine nu ar putea sa fie ce este azi si nu ar putea merge mai departe.
Andreea este unul dintre fondatorii Innbox dar mai presus de toate, este omul care permanent ne-a tinut pe noi ca echipa focusati pe directia pe care am construit-o impreuna si antrenati in cadrul proiectelor organizatiei. Inca nu am aflat secretul energiei incredibile pe care o detine si o insufla, dar intr-o zi o sa reusesc sa aflu. :)
Ce mai pot spune este ca Andreea investeste cu mult drag in tot ce inseamna mentinerea relatilor cat si in construirea proiectelor Innbox.
Din cand in cand ne lasa sentimentul ca este de neobosit, ca poate sa le faca pe toate si ca nimic nu e prea greu pentru ea. In Innbox a adus in fiecare zi un incredibil echilibru, multa determinare, ghidare, grija (lista poate continua la nesfarsit) si asta cu siguranta ne-a ajutat sa depasim tot felul de situatii dificile.
Hai sa vedem unde a inceput povestea Innbox pentru Andreea si ce inseamna pentru ea aceasta experienta de dezvoltare in cadrul organizatiei!
Innbox are o insemnatate deosebita pentru tine, povestesti mereu cu drag de inceputurile organizatiei. E timpul sa tragem cortina si sa facem publica povestea. :) Vrem sa o auzim spusa si de tine.
Mi-e atat de draga povestea inceputurilor Innbox incat simt nevoia sa spun varianta mai pe lung.
Eram inca in facultate, anul 2, cand m-am inscris la un concurs de traineri, ToT Challenge, organizat de Asociatia Studentilor de la Psihologie. Pe vremea aceea, numai gandul ca as putea vreodata sa fac training imi dadea fiori, de incantare si de teama in acelasi timp. Dar dintr-un impuls de moment, am decis sa ma inscriu. Era un concurs in vreo 4 etape, fiecare etapa cu o parte de invatare si apoi cu o testare sau demo, in urma careia erau alesi cei care continuau traseul in urmatoarea faza. Prima etapa a fost de assessment, eram 100-120 de persoane. Imi aduc aminte si acum cateva dintre activitati, adrenalina si emotia, discursul Silviei Purel, alumni ASPSE si acum terapeut, care era atat de pasionata de ceea ce facea, incat iti insufla inevitabil admiratie si dorinta de a face si tu training. (nu stiu daca am apucat sa ii spun vreodata Silviei asta. O fac acum si ii si multumesc cu ocazia asta).
Am trecut prin toate etapele, ramanand tot mai putini. Prima mea prezentare a fost despre entuziasm si cum sa fii pasionat de ceea ce faci. Nu mai stiu nimic din ce am spus, stiu doar ca aveam un milion de emotii si ca am avut un vibe atat de bun dupa, incat am inceput sa imi doresc sa ajung printre finalisti. Si am ajuns. Ultimul demo a fost despre teamwork, unde am folosit in training povestea "Supei de piatra". Am si acum acasa piatra pe care am folosit-o atunci ca ancora vizuala. A fost cu succes, am impartit locul 1 cu Maria, care a avut si ea un demo pe aceeasi tema. Au mai fost inca 3 locuri pe podium, iar trainerul care ne-a evaluat in ultima etapa, Robert Blaga, un om pasionat de training si dezvoltare, a venit cu propunerea magica: Era o seara de vara, undeva la o terasa in Grozavesti, cand dupa ce Robert ne-a inmanat diplomele, ne-a spus despre dorinta lui de a ajuta studentii care nu isi permit oportunitati de dezvoltare si ne-a propus sa fondam impreuna un ONG. Am zis toti da!, si a urmat cel mai frumos parcurs de dezvoltare pentru mine. Robert ne-a mentorat si ne-a creat un super spatiu de testare.
Am dezvoltat impreuna, pas cu pas, identitatea Innbox, ne-am descoperit valorile comune, misiunea si viziunea organizatiei. A fost printre cele mai creative si faine procese prin care am trecut.
Esti unul dintre fondatori si practic unul dintre oamenii cu cel mai lung parcurs in Innbox, spune-ne mai multe despre cum a fost traseul tau.
Daca la prima intrebare am raspuns pe lung, aici va spun mai pe scurt.
Am fost de la trainee, invatacel care a absorbit de la mentor tot ce se putea, trainer, om de marketing, administrator de site mai putin abil, persoana care se ocupa cu logistica, pana la facilitator si leader de echipa. In acte scrie acum ca sunt presedinte Innbox, dar rolul care imi e cel mai drag in Innbox este acela de facilitator de experiente de dezvoltare.
Care este cea mai frumoasa amintire din Innbox?
Sunt multe amintiri frumoase, ca cele legate de brainstorming-urile initiale in urma carora ne-am ales valorile si numele de Innbox (Innovation Box). Dar cu sentimentele cele mai intense sunt amintirile legate de realizari majore pe care le-am trait in echipa, de la momentele de lucru in Strategy Building-uri in care am stat pana spre dimineata sa lucram la a transpune misiunea si viziunea in cuvinte clare sau la realizarile pe care le-am avut in proiecte, ca momentul in care Comunitatea de traineri Innbox CiTy a luat nastere. Ziua in care din 20 de oameni care au venit la evenimentul de lansare, 12 si-au dorit sa se inscrie voluntari, a fost unul dintre momentele in care am trait o implinire aparte.
Care a fost cel mai dificil lucru pe care l-ai trait in Innbox?
Innbox a avut de-a lungul timpului doua formate ale echipei de baza si cu fiecare am trait cate un moment pe care l-as incadra la cel mai dificil.
In formatul original, cu membri fondatori, cel mai dificil a fost cand Robert a anuntat ca se retrage, ca vine bebele. Asta cumulat si cu plecarea anterioara a membrilor fondatori. Am simtit atunci ca Innbox e pe cale sa dispara si ca nu voi putea vreodata sa preiau leadership-ul, pastrand vie pasiunea pe care Robert ne-o insuflase. A fost de atunci un traseu interesant, sinuos si frumos in acelasi timp, in care mi-am demonstrat ca se poate.
In formatul de echipa refacuta, alaturi de care Innbox a avut cele mai multe realizari in proiecte, cel mai dificil a fost anul in care am avut esecuri repetate si care ne-a adus in a pune stop la ce faceam, a ne lua noi o pauza si a regandi daca si cum vrem sa continuam.
A fost anul in care am esuat de trei ori in a construi o echipa de voluntari cu care sa formam comunitatea de Traineri Innbox City, plus un esec in a coordona un proiect pentru dezvoltarea studentilor, la care munceam deja de cateva luni. A fost greu. Ca sa se inteleaga amploarea, am plecat de la o echipa de voluntari cu 12 oameni din care am ramas cu 4 activi dupa 2-3 luni, iar mai tarziu, doar cu unul care urma sa devina coordonator. Am pornit din nou in recrutare, am organizat un Assessmet Center in stil Innbox si am recrutat alti 10 oameni. Doar ca, life happens si apar lucruri neprevazute, asa ca am ramas si fara coordonator. Ne-am redresat repede, ne-am impartit sarcinile si am continuat. Regula neprevazutului din voluntariat s-a aplicat iar, si din cei 10 membri recrutati am ramas curand doar cu 4 membri activi.
Am realizat lucruri frumoase dupa aceea cu cei patru, am avut un an intreg de evenimente Innbox CiTy, cate unul pe luna. Dar la final, cand totul urma sa se contureze frumos cu finantarea proiectului care ar fi facut posibila misiunea comunitatii de traineri - sa dezvoltam studenti - am pierdut si proiectul.
Au fost lucruri din care am invatat, dar care ne-au epuizat si ne-au diminuat din sentimentul de satisfactie al impactului pe care l-am avut.
Acum privind in urma, vad lucruri pe care ma bucur ca le-am trait asa si din care mi-am luat lectiile.
Care a fost cel mai valoros lucru pe care experienta Innbox ti l-a adus?
Sunt doua lucruri:
1. Prietenii dragi cu care m-am ales ("my beautiful bridesmaids" si nu numai).
2. Cariera mea in dezvoltare.
Datorita experientei pe care am acumulat-o in Innbox, am ajuns sa pot lucra in mediul corporate ca trainer intern, fara alta experienta de job ca trainer si fara diplome de formare. Acum coordonez departamentul de Learning&Development la nivel global pentru un BPO.
Daca ar fi sa descrii experienta Innbox intr-un cuvant, care ar fi acela?
PASIUNE!
Au fost multe intalniri de echipa pentru tine si in diverse formate.Cum erau , spune-ne si lucrurile picante din intalniri :))
Innbox este in primul si primul rand despre intalnirile de echipa! Poate suna ciudat dar asta e aha-ul pe care l-am avut recent si care ne-a determinat sa facem aceste interviuri cu oamenii Innbox. Desi ne-am dorit cu ardoare sa contribuim la dezvoltarea studentilor, sa avem un impact la dezvoltarea abilitatilor lor practice, de fapt, cea mai puternica si autentica dezvoltare a fost pentru toti cei care au facut parte din Innbox. Si mare parte din asta s-a datorat intalnirilor de echipa. De la intalnirile de strategie la cele de teambuilding, intalniri de brainstorming, de lucru si decision making, intalniri in care am plans, ne-am certat si ne-am frustrat, intalniri in care ne-am impartasit cele mai penibile lucruri pe care le-am facut, pana la intalniri care ar putea fi cu usurinta incadrate in categoria grupuri de suport in terapie - toate astea caracterizeaza intalnirile noastre.
As povesti cateva dintre cele care mi-au ramas puternic in minte.
- Primul Strategy Building Innbox la mare, la Corbu (pe vremea studentiei), ziua doi care trebuia sa inceapa la 10 dimineata. Eu si Mary ne trezim constiincioase la 8 si ne dam seama ca avem timp de plaja. Mergem linistite, pierdem notiunea timpului, telefoanele erau fara semnal ceea ce anihileaza incercarile celorlalti de a ne contacta. Ne intoarcem pe la 11, gasindu-i pe restul nervosi ca am pierdut timpul, plecam fara sa mai lucram si ne oprim in Constanta ca grupul sa faca scuba diving.
- Septembrie, Strategy Building la Ramnicu Vilcea, acasa la “castelul” parintilor Mihaelei. Munca intensa, de dimineata pana in noapte, la care Ioana noastra draga nu mai facea fata si mergea in camera pentru un “scurt” power nap. Uitam de notiunea timpului si munceam afara pana se lasa intunericul si frigul, eram pe bune intr-o stare de flow, ceea ce a facut ca misiunea Innbox sa fie redefinita cu claritate, in casa, pe peretii din sufragerie, la ora 2 noaptea, cu gecile si paturile pe noi si cu o cana de ceai de busuioc, caci nu mai reuseam sa ne incalzim (avem poze care dovedesc asta!).
- Momentele de normare, cand ne-am stabilit roluri foarte dragute care ne-au ajutat in toate intalnirile viitoare: rolul de termometru care sa semnaleze atunci cand pare ca cineva e in disconfort si nu transmite asta grupului, “F5” ca un refresh atunci cand unul dintre noi prelua prea mult controlul si multe altele.
Ce fain suna! Daca te detaseazi putin de rolul curent pe care il ai in Innbox, ce sfat i-ai da Innboxului de acum?
“Draga Innbox, bucura-te mai mult de realizarile din trecut ca iata cat de frumoase au fost! Marturie stau si raspunsurile oamenilor care au fost pe aici.”
Si i-as mai spune sa nu ii fie teama sa treaca la nivelul urmator.
Ce mai faci acum?
Innbox ramane un punct de interes pentru mine si lucram in a-l duce la nivelul urmator. In acelasi timp, lucrez intr-o multinationala ca Global Learning&Development Coordinator, unde, sper eu, contribui zi de zi la calitatea vietii oamenilor din organizatie.
E ceva ce nu te-am intrebat si vrei sa ne spui?
As vrea sa le spun tuturor celor care au fost in Innbox pana acum ca le multumesc, m-am bucurat nespus sa lucrez cu fiecare, iar calatoria asta de pana acum a fost asa faina datorita lor. Si ca raspunsurile lor din interviurile anterioare, ma determina sa imi doresc mai mult ca niciodata ca Innbox sa devina un loc de munca pentru pasionatii de dezvoltare, care sa isi pastreze vibe-ul si autenticitatea de pana acum. Abia astept sa mai citesc si experientele celor care nu si-au spus inca povestea.
Andreea, noi iti multumim pentru tot ce ai facut pentru noi ca echipa in trecut si pentru tot ceea ce faci in prezent. Innbox fara tine nu ar putea sa fie ce este azi si nu ar putea merge mai departe.
Amintiri cu Andreea din Innbox
